sâmbătă, 22 septembrie 2012

PELERINAJ II

Muntele Sfant pe care am calcat s-a format prin incretirea straturilor sedimentare in adancurile oceanului primordial, odata cu Facerea lumii . Sfintenia acestui munte este data de valoarea spirituala a fauritorilor de civilizatie, care prin ritualurile, acele Nedei Solare, desfasurate la sorocurile echinoctiale, isi aduceau orfandra de credinta CREATORULUI. Pasesc in adanca meditatie pe locurile care abunda de ideograme, infatisand ritualurile solare, care prin decriptare ne spun : “Calea este eschisa pentru ruga deplina, soarelui, desavarsita de marele preot si rege “ Trainicia omului religios pe aceste meleaguri este atestata odata cu muntii de piatra, din care izvoraste Dambovita, aratand intregii lumi ca aici au locuit INTELEPTII si nu BARBARII. Ma indrept spre CHILIA MOSULUI, situata in varful muntelui, unde se spune ca ZAMOLXIS ar fi trait prin anii 1500 i. Hr. fiind un zeu mesianic si civilizator, sacerdot, mare preot si rege al daco-getilor. Ating piatra milenara a chiliei si tot trupul meu vibreaza de sfintenia si energia emanata de sfantul loc. Ocolesc CHILIA MOSULUI si intalesc cioplit in piatra CAVALERUL DAC, marturie a curajului acestui popor milenar. Urc la Bisericuta sapata in piatra si port o discutie cu un tanar monah, ce in smerenie serveste aceste locuri si sunt uimit de inteligenta sa, de cunostiintele sale istorice, de deschiderea sa si intelegerea dogmatismului religios in adevar , spre iluminarea OMULUI. Cata diferenta intre cucernicia acestuia si fetele bisericesti asezate in scanunele metropolitane. Cuvantul cald si luminos, indrumarea spre adevar si lumina, umilinta cu care graieste, cerandu-si iertare la sfarsitul discutiei , daca cumva mi-a gresit, imi arata ca acest om este plin de spiritul MOSULUI, spiritul lui Zamolxis , care l-a patruns odata cu venirea lui aici. Ma indrept spre platforma de ruga, lasandu-ma intr-o adanca meditatie sub vibratile energetice ale acestui loc sfant si simt ca acest popor poate fi salvat doar daca se intoarce la vechile traditii, la OAMENII SFINTI AI LOCULUI, renuntand sa parvina prin imprumutul obiedent de traditii straine . Suntem DACI, suntem aici odata cu muntele, avem SFINTII NOSTRII, avem TRADITIILE NOASTRE, ………NO HAI SA – I CINSTIM, prin faptele noastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu